Investigații arheologice la Periprava: rămășițele foștilor deținuți politici pluteau în apă

periprava 1 periprava 2 periprava 3 periprava 4Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca (MNIT), au realizat ample investigații arheologice în localitatea Periprava, com. C.A. Rosetti, jud. Tulcea, în perioada 25-29 mai 2015. Acțiunea a avut ca obiectiv principal căutarea, descoperirea și deshumarea rămășițelor pământești ale foștilor deținuți politici decedați în colonia penitenciară, se arată într-un comunicat de presă al IICCMER.

La Periprava au decedat, din diferite cauze, cel puțin 124 de deținuți, în majoritate politici, care au fost identificați nominal.

Conform informațiilor documentare existente precum și din numeroaselor mărturii ale foștilor deținuți politici care au fost internați în colonia penitenciară de la Periprava, rezultă că decesele din acest lagăr de muncă forțată au fost cauzate de înfometare, de frig, de lipsa apei potabile și a asistenței medicale, de accidentele intervenite pe fondul condițiilor de muncă istovitoare și de regimul de detenție pe care mulți l-au îndurat în lagărele și închisorile unde au fost încarcerați anterior. Unii dintre deținuți au fost uciși și prin împușcare, mai ales în cursul unor tentative de evadare. Toate acestea au fost potențate de condițiile de viață existente în Deltă și de comportamentul abuziv și violent al personalului coloniei.

O primă campanie de cercetări arheologice în perimetrul actualului cimitir al satului s-a desfășurat în perioada 16-18 septembrie 2013, dar a rămas nefinalizată. În acest loc, în perioada 1959-1964 au fost înhumați un mare număr de foști deținuți politici decedați în colonia de muncă de la Periprava. Amplasamentul acestui cimitir al deținuților a fost stabilit pe baza informațiilor obținute de la localnicii mai în vârstă, precum și de la câțiva foști angajați ai coloniei penitenciare. La suprafața solului nu au existat niciodată cruci sau alte semne distinctive care să indice prezența mormintelor. Dar, în urma săpăturilor au fost depistate 8 morminte, dintre care 5 au fost dezvelite și cercetate.

În a doua campanie de cercetări arheologice au fost redeschise două din secțiunile arheologice executate în 2013, fiind practicate alte două unități de săpătură cu o suprafață însumată de 31,75 metri pătrați. În aceste secțiuni au mai fost identificate și cercetate un număr de 6 morminte, astfel că numărul total de morminte descoperite în cursul celor două campanii de săpături se ridică la 11.

Doi dintre defuncții identificați au fost înhumați împreună, într-o groapă comună, iar ceilalți au fost înhumați în gropi individuale. Majoritatea defuncților au fost depuși în sicrie simple confecționate din material lemnos, din care se mai păstrau resturi degradate din lateralele acestora și din cuiele care au asigurat îmbinarea lor. Starea de conservare a scheletelor era una precară, iar asupra lor nu s-au descoperit obiecte de inventar funerar, confirmându-se astfel faptul că trupurile celor morți erau trimise la groapă fără nici un fel de veșminte.

Condițiile de lucru au fost dificile datorită faptului că în urma precipitațiilor abundente căzute în această primăvară, nivelul apei freatice din sol se afla la adâncimea de 0,90 metri. Din această cauză, 6 dintre mormintele aflate sub această adâncime erau efectiv în apă. Cercetarea acestora a fost extrem de anevoioasă, pentru a avea acces la oseminte fiind folosită o pompă cu care s-a scos apa.

Toate scheletele identificate și dezvelite în cele două campanii de cercetări arheologice au fost extrase în prezența unui medic legist de la Spitalul Județean din Tulcea, fiind împachetate și înseriate, urmând a fi transportate la Institutul Național de Medicină Legală din București unde se vor efectua examinările de specialitate. De la toate rămășițele defuncților descoperiți se vor recolta probe biologice de țesut osos, pentru a se putea realiza testele ADN în vederea stabilirii identității persoanelor decedate. Informațiile astfel obținute se vor constitui într-o bază națională de date, care va cuprinde treptat toate informațiile de acest tip ce se vor obține ulterior de la victimele care vor mai fi descoperite și deshumate pe teritoriul tării și a căror identitate este incertă sau nu poate fi stabilită prin alte metode.

IICCMER face apel la urmașii deținuților politici decedați în colonia de muncă Periprava să contacteze instituția, pentru a susține demersul de identificare a osemintelor descoperite în cele două campanii, dar și în cele care vor urma.

Investigațiile arheologice s-au efectuat în prezența unui procuror militar din cadrul Parchetul Militar București, care a fost sesizat de către IICCMER în legătură cu persoanele decedate în lagărul de la Periprava. În teren a participat și un ofițer criminalist din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Tulcea. Acțiunea a fost sprijinită de către Prefectura județului Tulcea și de Primăria comunei C.A. Rosetti.

Din partea IICCMER, la activitățile de cercetare în teren a participat un colectiv de arheologi și istorici, alcătuit din Gheorghe Petrov (coordonator), Paul Scrobotă, Horațiu Groza, Cosmin Budeancă, Marius Oprea, Constantin Petre, Florin Soare și Constantin Vasilescu.

La începutul anilor ’50 Periprava a funcționat ca secție a Formațiunii Chilia, devenind începând cu 1 iulie 1957 o unitate penitenciară de sine stătătoare (Formațiunea 0830). Scopul oficial al înființării coloniei a fost construirea unui dig pe o lungime de 16,5 km între localitățile Periprava și Sfiștofca, pentru a proteja de inundații terenurile care urmau să fie defrișate de stuf și desțelenite în vederea utilizării lor ca suprafețe agricole. De asemenea, se avea în vedere și înălțarea șoselei din comuna Periprava pe o distanță de mai mulți kilometri. Astfel, începând cu 1959, în zonă au fost aduși mii de deținuții politici care au devenit majoritari în colonie până în anul 1964, când au fost aplicate grațierile colective. Scopul nedeclarat și subînțeles al transferurilor de deținuți a fost însă exploatarea brutală a muncii acestora și supunerea lor la un regim de exterminare.

777 total views, 1 views today

Comments

comments