Corina Crețu s-a prezentat bine la audierea în PE și a primit aviz pozitiv din partea comisiei REGI

Corina Cretu

Corina Cretu

Audierea comisarului desemnat pentru Politică Regională, Corina Crețu, a decurs, miercuri, destul de lin, cu doar câteva întrebări mai dificile, comisarul român oferind răspunsuri de cele mai multe ori standard, semn că s-a pregătit bine cu experții de la DG Regio, informează MEDIAFAX.

Audierile au durat aproape trei ore și jumătate, mai mult decât timpul stabilit de trei ore. La scurt timp după audiere, Corina Crețu a primit aviz pozitiv din partea Comisiei REGI pentru postul de comisar. Avizul are forma unei scrisori cu recomandări care va fi transmisă președintelui Parlamentului European, Martin Schulz.

Astfel, Corina Crețu mai are de trecut doar de votul final, în plenul Parlamentului European, alături de ceilalți membri ai Comisiei condusă de luxemburghezul Jean-Claude Junker.

Audierile comisarilor desemnați se încheie pe 7 octombrie și, dacă toți primesc aviz pozitiv, votul în plen pentru viitoarea Comisie va avea loc pe 22 octombrie.
În cele 15 minute care i-au fost rezervate în debutul audierilor, Corina Crețu și-a prezentat viziunea și prioritățile pentru următorii cinci ani în calitate de comisar desemnat pentru Politică Regională.

Prezentarea a avut loc în limba engleză, la fel și răspunsul la prima întrebare, după care comisarul desemnat a folosit limba română. A revenit la engleză în concluziile de final.

În timpul audierilor unele întrebări s-au repetat, membrii Comisiei REGI punând accentul pe colaborarea Corinei Crețu cu Parlamentul European, o atenție mai mare acordată orașelor, rolul macroregiunilor, simplificarea procedurilor sau cheltuirea fondurilor de coeziune.

Corina Crețu le-a promis europarlamentarilor că se va consulta cu ei, în condițiile în care timp de peste 7 ani a fost de partea lor și a pledat pentru o mai bună colaborare între PE și Comisie. „Nu pot să mă schimb (…) Trebuie să găsim soluții comune”, a punctat Crețu.

Totodată, ea a promis că va fi atentă la nevoile orașelor, în condițiile în care 75% din populația UE trăiește la oraș, unde excluderea socială este mai mare decât în zona rurală. Ea a dat ca exemplu pentru ajutorul dat de politica regională alocarea a 5,2 miliarde de euro pentru serviciii publice de bază, precum locuințe sociale, acces la servicii medicale.

Referitor la prioritatea stabilirii unei strategii naționale a Carpaților, Corina Crețu a reamintit că în prezent există două macroregiuni de succes, macroregiunea Baltică și cea a Dunării.

„Cea Carpatică este, desigur, foarte aproape de sufletul meu, dar autoritățile locale și partenerii locali trebuie să se implice”, a spus Crețu.

La o altă întrebare privind macroregiunile, Crețu i-a asigurat pe europarlamentari că va încerca să viziteze cât mai multe regiuni din cele 277 ale UE și le va sprijini, dar a atras atenția că inițiativele trebuie să vină de la nivel local, unde se cunosc mai bine problemele oamenilor, și nu de la Bruxelles.

Întrebată cum va reduce diferențele de dezvoltare între regiuni, Crețu a spus că diminuarea discrepanțelor sociale și economice este “obligația noastră de a contribui împreună cu statele membre la reducerea acestor decalaje”. În acest sens, ea a reamintit că 80% din fondurile Politicii Regionale se duc către regiunile dezavantajate, iar noul regulament obligă Comisia și statele “să se concentreze pe priorități”.

Comisarul desemnat nu s-a angajat în fața europarlamentarilor să extindă perioada de finanțare 2007-2013 după anul 2015, ci s-a rezumat să spună că va face eforturi pentru a ajuta aceste state să cheltuiască banii până atunci. “Calitatea programelor nu trebuie sacrificată doar de dragul absorbției (…) Mă îngrijorează acest criteriu al vitezei, de a se renunța la criteriul calității numai pentru a arăta că cheltuim banii repede”, a explicat Crețu.

Corina Crețu a subliniat că CE nu este “un jandarm”, iar ea vrea să ajute statele, nu să le penalizeze.

A spus, de altfel, foarte clar, răspunzând unei întrebări, că măsura suspendării fondurilor va fi “una excepțională”, la care se va recurge după discuții cu statul vizat, care ar putea dura chiar câțiva ani.

Întrebată cum va fi implementat proiectul lui Juncker în valoare de 300 miliarde de euro pentru creștere economică și locuri de muncă, în condițiile în care s-a stabilit deja Cadrul Financiar Multianual, Crețu a răspuns că există “spațiu suficient de manevră” în interiorul regulamentului pentru a atinge obiectivele “agendei ambițioase” ale președintelui ales al CE, putând fi mobilizate resurse private.

Întrebările mai dificile au venit de la eurodeputații olandezi.

Olaf Stuger, neafiliat, i-a spus că i-ar fi plăcut mai multă creativitate și mai multă inițiativă, propunându-i, totodată, o listă neagră a celor care fraudează fondurile.

“Îmi pare rău ca nu v-am convins, probabil că aveți un nivel ridicat de exigență legat de creativitate. Nu știu cât de creativă aș putea fi, nu pot veni cu instituții și legi noi. Dvs (europarlamentarii) ați adoptat această legislație în mandatul anterior. Tot ce vă pot promite este să respect această legislație”, a replicat Crețu.

Un alt olandez, Lambert van Nistelrooij a dorit să știe ce va face pentru a rezolva chestiunea întârzierii plăților care afectează statele membre și beneficiarii.

Comisarul desemnat a promis că va discuta problema cu colegii din Comisia Europeană, răspuns care nu l-a mulțumit pe van Nistelrooij.

Și europarlamentarul britanic Bill Etheridge, de la Grupul Europa Libertății și Democrației Directe, a lansat o întrebare provocatoare, cerându-i comisarului desemnat să justifice alegătorilor săi din regiunea West Midlands cheltuirea banilor europeni pentru centre de fitness și alte proiecte asemănătoare.

A fost singurul moment în care atmosfera s-a animat, Corina Crețu părând iritată de întrebarea britanicului.

“Ne va fi foarte ușor să explicăm celor din circumscripția dumneavoastră faptul că ei înșiși au beneficiat de programe de reconversie profesională în urma dezindustrializării masive (…) Sunt exemple, centre de fitness, terenuri de golf care au fost plătite cu bani europeni în zone în care nu există nici toalete publice, în zone în care e nevoie de locuri de muncă și în care nu ne permitem luxul – sigur că ne dorim cu toții să mergem la centre de fitness – dar nu ne permitem luxul să finanțăm din bani europeni aceste lucruri, pentru că sunt nevoi mult mai mari ale milioanelor de oameni care sunt șomeri, ale milioanelor de oameni care au nevoie de acești bani și din acest punct de vedere îmi va face mare plăcere să vin la dumneavoastră și să încercăm să schimbăm aceste prejudecăți ale majorității celor din Marea Britanie, din păcate, în legătură cu cheltuirea banilor publici”, a replicat Crețu.

671 total views, 1 views today

Comments

comments