Cazurile unor muncitori români scot la iveală condițiile precare ale angajaților sezonieri din Germania

Santierul naval Meyer Werft.

Santierul naval Meyer Werft.

Accidente de muncă soldate cu decese  și concedieri nejustificate, ale căror victime au fost români, scot la lumină deficiențe legislative care le permit unor firme germane să-i exploateze pe lucrătorii temporari, relatează Deutsche Welle (DW).

Un muncitor român a fost angajat la un abator din Germania timp de opt luni, după care a fost concediat, sub pretextul că a încercat să-i ofere un loc de muncă la companie și surorii sale. Bărbatul ar fi evitat agenția de recrutare intermediară, sora sa economisind astfel 800 de euro însemnând taxe pentru recomandări. La scurt timp după, el a primit totuși un document în germană de la abator, pe care a fost rugat să îl semneze, lucru pe care l-a făcut, deși nu înțelegea conținutul. El a descoperit mai târziu că fusese de acord cu propria sa demisie.

Bărbatul, care a doris sa-și păstreze anonimatul, este unul dintre muncitorii de care se ocupă Szabolcs Sepsi din partea Federației Sindicale Germane (DGB). Potrivit lui Sepsi, românul nu este nici pe departe un caz izolat. “Le spunem mereu oamenilor să nu semneze ceva ce nu înțeleg”, a declarat Sepsi pentru DW. Muncitorul român fusese angajat la abator pe baza unui contract temporar de muncă.

Însă, de când sindicatele din Germania au reușit să obțină prin negocieri, în primăvara lui 2012, o creștere a salariilor pentru lucrătorii temporari, un număr tot mai mare de companii evită această formă de înțelegere de muncă, optând în schimb pentru un tip de contract care conține condiții neaprobate de sindicate. Angajații cu contracte temporare de muncă pot fi găsiți în majoritatea sectoarelor germane de afaceri – de la retail la industria auto și inginerie mecanică.

Un contract de angajare temporar stipulează în mod normal un salariu bazat pe îndeplinirea sarcinilor, și nu pe numărul de ore lucrate. Potrivit lui Christian Brunkhorst, din partea sindicatului metalurgiștilor IG Metall, deși nu există în mod fundamental nimic greșit cu acest concept, “problema este că firmele folosesc tot mai mult contracte temporare de muncă pentru a reduce standardele condițiilor de muncă, pentru a slăbi drepturile muncitorilor și pentru a folosi dumping-ul salarial”.

Unele firme angajează subcontractanți care sunt plătiți pe fiecare sarcină – spre exemplu, pe fiecare spațiu de depozitare încărcat. Subcontractanții evită deseori înțelegerile salariale, ceea ce face ca muncitorii să primească mai puțini bani decât dacă ar fi fost angajați direct de firma respectivă. Aspectul siguranței este deseori ignorat, de asemenea, în astfel de înțelegeri, potrivit lui Brunkhorst.

Din aceste motive, contractele temporare de muncă sunt de ceva timp sub tirul criticilor. Abatoarele au fost în mod special vizate, în contextul în care “întregul sector este dezechilibrat”, a spus Brunkhorst.

Totuși, dezbaterea a dat în clocot abia recent, în urma decesului a doi lucrători români, de 32 și 45 de ani, în orașul Papenburg din nordul Germaniei. Ei lucrau pentru un subcontractant al șantierului naval Meyer Werft, care are peste 2.500 de angajați și construiește nave de croazieră. Potrivit informațiilor apărute în publicația germană Süddeutsche Zeitung, bărbații erau plătiți cu un salariu derizoriu de doar 3,8 euro pe oră.

După câteva zile de la incident, Meyer Werft a emis o cartă socială. Acest document cu caracter intern se concentrează pe combaterea dumping-ului salarial, a discriminării și a angajării de minori și susține un salariu minim de 8,5 euro pe oră. “Nu vrem să devenim ceva ce nu suntem”, a comentat Bernard Meyer, directorul șantierului naval.

Un acord salarial ar urma să fie semnat de Meyer Werft până în septembrie, care să reglementeze condițiile de muncă ale angajaților temporari. În același timp, drepturile de participare ale așa-numitelor consilii ale angajaților ar urma să sporească în privința contractelor temporare de muncă. Acest lucru ar putea însemna că aceste consilii ar avea puterea să refuze angajarea unor persoane pe perioade determinate.

Roland Wolf, expert în legislația muncii în cadrul Confederației Asociațiilor Angajatorilor Germani, nu este sigur că această nouă abordare de la Meyer Werft va avea vreo influență asupra altor companii.

1,649 total views, 1 views today

Comments

comments