Care ar fi fost consecințele unui război nuclear ruso-american în 1958

Ilustrație: blog.discoveryeducation.com

Ilustrație: blog.discoveryeducation.com

Un război nuclear între SUA și URSS, în 1958, ar fi condus la următoarele consecințe estimate, în secret, de oficiali americani:

141 de milioane de morți în URSS, în decurs de o lună (41 de milioane pieriți în urma exploziilor, 100 de milioane victime ale radiațiilor și ale celorlalte efecte ale exploziilor). Produsul Intern Brut ar fi fost redus la un sfert, guvernarea ar fi fost aproape complet distrusă, iar supraviețuitorii s-ar fi confruntat cu grave probleme din pricina insuficienței proviziilor medicale și a distrugerii rețelelor de transport.

72 de milioane de americani morți într-un an de zile (dintre care 12 milioane în urma exploziilor, iar 60 de milioane ulterior). Din guvernul federal ar fi rămas doar vicepreședintele și poate un ministru. Incindiile ar fi devastat 438.000 de kilometri de teren (o suprafață mai mare decât a Californiei, al treilea cel mai mare stat american, după Alaska și Texas). Radiațiile letale ar fi afectat jumătate din teritoriile populate din SUA.

Aceste estimări i-au fost prezentate de experții militari americani președintelui Dwight Eisenhower și au fost păstrate secret de stat timp de peste 55 de ani, fiind date publicității de organizația nonguvernamentală National Security Archive și difuzate de publicintegrity.org. La momentul redactării estimărilor, SUA dispunea de un arsenal de peste 7.000 de focoase nucleare, iar acestora li se adăugau 20 de bombe zilnic. URSS deținea un arsenal mult mai mic, dar în creștere mai susținută (în 1961 se considera că URSS ar fi putut detona 234 de bombe în SUA, însă azi se știe că URSS avea doar 10 rachete intercontinentale disponibile!). În anul 1985, când s-a înregistrat apogeul înarmării nucleare, existau peste 68.000 de focoase active în întreaga lume, majoritatea deținute de cele două super-puteri militare. În prezent, stocul a fost redus la circa 17.000 de focoase, dintre care mai puțin de o treime sunt active. SUA au revenit la stocurile de la finele anilor 50 (Rusia are ceva mai multe), însă focoasele existente sunt mult mai puternice prin comparație cu cele de acum cinci decenii.

Pentru militarii americani, cifrele respective (din 1958) erau o evaluare optimistă, care arătau că Statele Unite ar fi „câștigat” războiul nuclear. Istoricul Alex Wellerstein, de la Stevens Institute of Technology subliniază ciudățenia acestui mod de a pune problema: „Am putea pierde o treime din populație, dar, hei, uitați-vă la adversar – pierde jumătate! Minunat, am câștigat!”, persiflează omul de știință mentalitatea militarilor americani din timpul Războiului Rece. Această mentalitate a alimentat cursa înarmărilor, prevalând temerea de a nu cădea pe locul doi din punctul de vedere al capabilităților distructive.

Estimări ulterioare celei din 1958 au devenit mai realiste, arătând că nici SUA și nici URSS nu s-ar fi putut considera victorioase după un conflict nuclear total, indiferent de țara care ar fi declanșat ostilitățile.

1,124 total views, 2 views today

Comments

comments